Notă : acest frame este mobil (poate fi micşorat sau mărit, prin tragerea liniei de demarcaţie).

Instrucţiuni pentru căutare

1. Căutare după nume

Filtrul vă permite să căutaţi părţi ale unui cuvânt. Nu este necesar să introduceţi numele complet al unui toponim, ci o parte esenţială a lui.

Exemplu: dacă introduceţi ca şir de căutare „urs”, va rezulta o listă care cuprinde variante precum „(Valea) Ursului” sau „Ursoaia”

Probleme pot să apară din variaţia ortografică. În general am încercat să transcriem toponimele cât mai aproape de originalul cartografic; dar limba este un organism viu, evolutiv, de unde considerabile diferenţe în reprezentarea aceluiaşi cuvânt.

Există două semne de tip wild-card (sau joker) a căror utilizare poate fi utilă:

· _ (underscore) înlocuieşte un caracter

· % (per cent) înlocuieşte un şir de mai multe caractere (mai mult de unul!)

Exemple:

şirul „cr_mp” poate returna şi Crâmpoia (ortografia de la începutul sec. XX) şi Crîmpoia (ortografia din anii 80 ai veacului trecut)

şirul „scri%şt%” returnează „Scrioaştea”, dar şi „Scrioştea”; variaţiile de diftong sunt o caracteristică a istoriei limbii locale

Ar trebui să nu uitaţi că cuvintele pot varia nu doar funcţie de epoca la care au fost scrise, dar şi funcţie de mutaţiile morfologice (de pildă la genitiv sau dativ, sau plural), care afectează în unele cazuri nu doar terminaţia, dar şi rădăcina.

2. Căutarea unui grup de toponime

Acest tip de căutare vă permite solicitarea unor „pachete” de date. Aveţi aici două opţiuni:

a) căutare după un anume tip de toponim (localitate, oronim, pădure, etc.);

b) selectarea unui anume bazin hidrografic (dintre cele studiate şi în limitele impuse cercetării în acest proiect).

Cele două tipuri de căutări funcţionează independent una de cealaltă, respectiv puteţi solicita toate „măgurile” din „oricare” bazin, doar că numărul de înregistrări va fi mare (dacă aveţi conexiune bună nu va fi o problemă; a noastră este excelentă).

Comentarii asupra tabelei care prezintă rezultatele filtrării

Datele filtrate în tabelul alăturat sunt sortate, automat, în ordine alfabetică. Ele pot fi sortate şi de la nord la sud (N-S), dar opţiunea trebuie realizată înainte de căutare. Sortarea geografică poate fi foarte utilă, câtă vreme râurile din zonă curg, în general, către sud. Această sortare este recomandată mai ales atunci când se optează pentru studiul unui anume bazin hidrografic.

Latitudinea şi longitudinea sunt exprimate în format zecimal. Datele pot fi folosite ca atare, în Google Earth, folosind setările Instrumente > Opţiuni > Vizualizare 3D > Afişaţi lat./lon. > Grade zecimale.

Coloana din dreapta, „Dicţionar”, este de tip da/ nu, respectiv indică faptul că pentru unul (sau mai multe) dintre cuvintele care alcătuiesc toponimul există o înregistrare în formularul „Dicţionar (de limbă tradiţională)”. În această situaţie puteţi să accesaţi formularul „Dicţionar de limbă tradiţională” din mediul de deasupra, sau de aici /link/.

Prima coloană din stânga conţine opţiunea „caută în apropiere”. Ea are ca scop studierea vecinătăţilor unui punct anume (este vorba despre înregistrarea în care veţi exprima opţiunea). Modul de funcţionare al acestei căutări este următorul:

· scrieţi distanţa maximă la care căutarea se va efectua (km, număr întreg)

· toponimul este opţional (poate lipsi, dar vor ieşi, în rezultate, toate toponimele din raza menţionată, şi ar putea să fie mii!); formularul este important exact pentru a arăta care este densitatea unui anume toponim şi în ce zone se regăseşte (faţă de punctul central, de unde aţi început investigaţia)

· în tabela de rezultate, distanţa este în km

· unghiul reprezintă direcţia pe care se poate găsi fiecare toponim (de la punctul central, de interogare), exprimată în grade (fără zecimale), unde 0 este Nord, 90 este Est, etc.

· „roza” (prescurtare de la „roza vânturilor”) este transpunerea „unghiului” în limbajul de orientare simplificat, unde N este Nord, V este Vest, etc.