Baze de date | Bibliografie / Databases, bibliography

Go to the English version
Acces la interfața de interogare a bazei de date bibliografice / MAKE A QUERY IN THE REFERENCES' DATABASE

Bibliografia de lucru a proiectului Limes Transalutanus este gestionată într-o bază de date care pre-există proiectului, şi care cuprinde aproape 30.000 de titluri. Este o bază de date cu caracter mai degrabă general, cuprinzând informaţie despre literatura arheologică (şi conexă) din toate epocile, cu un accent mai apăsat pe antichitate (inclusiv antichitatea târzie, inclusiv pentru barbaricum). În ciuda numărului (aparent) mare de înregistrări, nu este – nici pe departe – o bază de date „completă” (nu există aşa ceva!) şi nici nu şi-a propus vreodată să fie. Este, pur şi simplu, o bază de date „de lucru”. Fundamentele ei au fost puse acum aproximativ 15 ani, cuprinzând contribuţii de date din surse diferite, în primul rând ale unor colegi de la MNIR, între care, într-o relativă ordine a importanţei, Eugen S. Teodor, Corina Nicolae şi Mihai Florea. Aproape jumătate din numărul de înregistrări se datorează preluării fişelor de lucru (pe hârtie) ale unor veterani ai arheologiei româneşti, precum Maria şi Eugen Comşa. La încărcarea materialului au contribuit, cu ani în urmă, şi operatori ai Secţiei Informatică a MNIR care nu sunt (şi nici nu au devenit) arheologi, motiv pentru care există şi destule erori (provenite din neînţelegerea notelor scrise de arheologi). Mesajul principal ar fi, aici, că o bază de date nu este o „operă”, şi cu atât mai puţin una perfectă, fiind un organism în evoluţie.

Baza de date veche nu a fost folosită, pentru acest proiect, decât ca suport tehnic şi modalitate de cooperare la distanţă. Titlurile de interes pentru proiect au fost „bifate” (există un sistem de „ancorare” a titlurilor de anumite teme specifice), devenind astfel vizibile pe Internet. La titlurile vechi se adaugă cele noi, apărute în cursul cercetării. La momentul în care inaugurăm acest modul al bazei de date, în lista de interes sunt doar în jur de 300 de titluri, dar cu siguranţă numărul va creşte, pe măsură ce legătura dintre unele înregistrări şi tema de cercetare va fi identificată.

Proiectul de cercetare, în sine, nu are o componentă „bibliografică” propriu-zisă, deci nu ne-a propus să colectăm sau să sistematizăm literatura de specialitate; acesta ar fi un proiect în sine, de altă natură. Nici nu credem că o bază de date „exhaustivă” ar fi cumva posibilă, întâi fiindcă subiectul frontierelor romane este foarte popular între arheologii din toată lumea, inclusiv în America sau Australia, literatura fiind pur şi simplu uriaşă. Pe de altă parte, desigur, o bază de date care să colecteze strict literatura referitoare strict la Limes Transalutanus ar fi de un interes limitat; graniţele romane de pretutindeni au multe trăsături comune, fiind de interes, în ultimă instanţă, informaţii despre oricare dintre acele graniţe. Caracterul din ce în ce mai inter- şi trans-disciplinar al cercetării arheologice recente face ca însăşi tentativa de delimitare a „zonei de interes” să fie sortită eşecului, iar ştiinţele „conexe” (geografia, geofizica, chimia, statistica, cartografia, fotogrametria, etc.) ar putea adăuga cel puţin încă atâtea titluri de interes, fie şi tangenţial.

Am început prin a relata – foarte pe scurt – istoricul acestei baze de date pentru a explica unele inconsecvenţe de notare, datorate parțial utilizării ei în regim „multi-user” (iar regulile enunţate au probabil prea multe şi greu de urmărit). Pe de altă parte, unele „inconsecvenţe” se datorează schimbării filosofiei de proiectare şi uz, chiar din partea proiectantului (Eugen S. Teodor). Vom da doar un exemplu: la momentul primei scheme de organizare a informaţiilor, cărţile colective erau mai degrabă un accident statistic (probabil 1/20 de cărţi şi 1/50 de înregistrări bibliografice). Astăzi cota lor a crescut simţitor, forţând la o modificare a sistemului de înregistrare (care nu va fi descris aici, fiindcă nu este de interes nemijlocit). Iată de ce este posibil să găsiţi în unele situaţii trimiteri la alte înregistrări, uneori de o manieră destul de netransparentă, greu de gestionat în actualul sistem de afişare – foarte simplificat faţă de structura reală, mult mai stufoasă). În alte situaţii, este posibil ca „regulile” observate la un set de înregistrări (de ex. ordinea prenume-nume) să nu fie respectate în alte înregistrări, deşi încercăm să uniformizăm – din mers – modalitatea de afişare.

Pentru public vor fi afişate doar trei câmpuri: autorul (autorii), titlul (indiferent că al cărţii sau articolului) şi locul (incluzând restul informaţiilor necesare, precum revista-nr-anul sau editura-locul de apariţie). Sistemul de căutare este descris în chiar pagina de uz a bazei de date, dar este, în esenţă, foarte simplu, respectiv un şir de căutare (un nume sau o expresie oarecare). Nu s-au folosit indecşi tematici, deşi ei există, fiindcă nu avem servicii de indexare plătite, iar o indexare incompletă riscă mai degrabă să încurce decât să ajute. În plus, contează foarte mult profilul profesional al celui care realizează o indexare, ceea ce – în principiu – reduce semnificativ chiar utilitatea indexării. Dar şi acest lucru face parte din istoricul proiectării bazelor de date. Dacă acum 10-15 ani se discuta, neobosit, despre seturi de „cuvinte controlate” (sau „tezaure de termeni”), astăzi chestiunea apare caducă, în faţa progresului făcut de instrumentele de căutare.

^ sus

The references used by the project team are handled by an older database, comprising about 30,000 titles. That is rather a general, than an oriented database, including all kind of archaeological literature, but mainly that concerning the Antiquity and the Early Middle Ages. Although the number could look good (only for some....), the database is far from being ‘complete’, not even for the Romanian literature; it never intended to be. It is just a working tool.

Its foundations were put about 15 years ago, collecting information from various sources, as would be the paper files of two veterans of the Romanian Archaeology, Maria and Eugen Comşa. At those ‘external’ sources, we have added our own work, at the History National Museum from Bucharest. Some effort was payed also by some analysts from our institution, which are not historians or archaeologists, giving errors due to difficult handwriting transcription. The main idea, here, is that a database is, by definition, a ‘work in progress’, and not an opus; it is never finished, complete, thus imperfect, but useful.

The content of the old database was used in this project only as a support for cooperation, for a team located in different parts of the city. Some records were anyway ‘inherited’, being checked as ‘concerning the limes’ and becoming thus visible on Internet. At the moment we opened this door of communication, within the list were checked only around 300 titles; for sure, they number will increase in time.

The research project has not a ‘bibliographical module’, because gathering literature is not a specific goal for us. The advocated ‘exhaustivity’, especially some decades ago, cannot be further a professional purpose, mainly when speaking about the Roman Frontiers – a subject not only very popular, but also a very productive. On the other hand, a collection of literature concerning Limes Transalutanus could interest many people.

Of course, you will not find here exclusively archaeology or related history, but also many other related research fields, such as geophysics, photogrammetry, geology, linguistics etc.

The visitor will find only three fields: author(s), title (no matter if books or papers) and the location (as the publisher, the periodical and so one). The search through the database is very basic: a string of characters, targeting either the name of the author, either a part of the title. Try short strings, for the beginning.

Acces la interfața de interogare a bazei de date bibliografice / MAKE A QUERY IN THE REFERENCES' DATABASE

^ top