Pe această pagină veţi găsi fişiere realizate pentru diverse nevoi ale proiectului de cercetare, care sunt puse acum la dispoziţia dumneavoastră, pentru a le utiliza aşa cum doriţi. Prin modul de structurare al paginii, vom încerca să sugerăm genul de activitate pentru care a fost utilizat fiecare element în parte. Punerea la dispoziţia publicului reprezintă rezultatul convingerii că informaţia trebuie să circule (desigur, fără încălcarea dreptului de proprietate). Pentru un format compact, uşor de descărcat, fişierele sunt, în general, arhivate. Cele notate cu asterisc nu trebuie dezarhivate, putând fi folosite ca atare într-un GIS.
On this page you'll find files resulted from various needs of the research project; they are published here for your own personal use. The page's structure suggests the activity type for which the files were generated and used. We publish these materials because we strongly believe that information must be disseminated (obviously, without infringements regarding copyrights). The files are generally packed in archives, in order to be easily downloaded. The ones marked by asterisk don't have to get unzipped in order to be used within a GIS program.
HĂRŢI ISTORICE
HĂRŢILE DIN 1944
Pentru originea materialului cartografic vezi http://www.limes-transalutanus.ro/documentare.html. Hărţile acoperă aproape toată România, însă nu sunt georeferenţiate, fiind prezentate comprimat, sau la mare rezoluţie (http://library.mcmaster.ca/maps/ww2/ww2_Romania_ndx100k.htm). Am descărcat de aici doar cinci foi de hartă, care acoperă (la scara 1:100.000) zona de interes a proiectului. Ele sunt prezentate publicului nostru în două variante: pdf (original, cu legendă, dar fără referenţiere) şi ca fişiere GIS (referenţiere Stereo 70).
BRITISH MAPS FROM 1944
For cartographic details see http://www.limes-transalutanus.ro/documentare.html. The maps cover almost all Romania, but they are not geographically referenced, being presented either compressed, or at large resolution, but not for free (http://library.mcmaster.ca/maps/ww2/ww2_Romania_ndx100k.htm). We have downloaded only 5 sheets of the map (scale 1:100,000), stretching on the project area. The sheets are presented here in three forms: pdf, in original, but not referenced; referenced in Stereo 70 (the official projection for Romania); and referenced in Geographical coordinates (WGS 84).
fişier /link/ |
mărime |
descriere |
file (with the link) |
size |
description |
Dragasani.pdf |
35 MB |
nereferenţiat, complet (cu legendă) |
Dragasani.pdf |
35 MB |
unreferenced, complete, with legend |
Dragasani.zip |
23 MB |
referenţiat (fişiere jp2) |
Dragasani_WGS.zip |
16 MB |
referenced (jp2 file) |
Craiova.pdf |
31 MB |
nereferenţiat, complet (cu legendă) |
Craiova.pdf |
31 MB |
unreferenced, complete, with legend |
Craiova.zip |
25 MB |
referenţiat (fişiere jp2) |
Craiova_WGS.zip |
14 MB |
referenced (jp2 file) |
Pitesti.pdf |
34 MB |
nereferenţiat, complet (cu legendă) |
Pitesti.pdf |
34 MB |
unreferenced, complete, with legend |
Pitesti.zip |
23 MB |
referenţiat (fişiere jp2) |
Pitesti_WGS.zip |
14 MB |
referenced (jp2 file) |
Rosiori.pdf |
31 MB |
nereferenţiat, complet (cu legendă) |
Rosiori.pdf |
31 MB |
unreferenced, complete, with legend |
Rosiori.zip |
21 MB |
referenţiat (fişiere jp2) |
Rosiori_WGS.zip |
13 MB |
referenced (jp2 file) |
TurnuMagurele.pdf |
31 MB |
nereferenţiat, complet (cu legendă) |
TurnuMagurele.pdf |
31 MB |
unreferenced, complete, with legend |
TurnuMagurele.zip |
25 MB |
referenţiat (fişiere jp2) |
TurnuMagurele_WGS.zip |
15 MB |
referenced (jp2 file) |
^ sus / top
HARTA SZATHMÁRI (1864)
Pentru originea materialului cartografic vezi http://www.limes-transalutanus.ro/documentare.html. Materialele puse la dispoziţia publicului acum nu reprezintă segmentul de hartă primit prin bunăvoinţa colegilor de la Cluj, ci o nouă rectificare, având ca scop reducerea erorilor de la spre un km, la aproximativ 100 de m (sau mai puţin, în anumite puncte).
Având în vedere că ansamblul este relativ mare (166 MB) şi că unele conexiuni pot fi mai slabe, am împărţit zona de hartă pe care o deţinem (care acoperă proiectul toponimic) în 9 carouri. Fişierele descărcate (arhive zip) pot fi folosite ca atare, cu proiecţia Stereo 70 / datum Dealul Piscului 1970.
Arhiva electronică cuprinde fişierele de mai jos (ultima versiune, 9 martie 2015), care sunt utilizabile strict pentru aplicaţii GIS.
For the provenance of the cartographic stuff see http://www.limes-transalutanus.ro/documentare.html. The files you will find here for download are not those received from our colleagues in Cluj-Napoca; those files have been rectified again, in order to diminish the error from almost a kilometer (as an average) to about 100 m (or less, in certain points).
Giving the fact that the collection regarding Limes Transalutanus (and the corresponding area) is relatively large (261 MB), we have split the area in 9 tiles (see the table below). For our foreigner visitors the map was re-projected in UTM (35), with datum WGS84. The files are not covering all southern Romania (as the original), but only those parts necessary in this project.
^ sus / top
HARTA SPECHT (1791)
Pentru comentarii şi detalii, vezi documentarul dedicat, http://www.limes-transalutanus.ro/documentare.html. Deoarece dl. dr. arhitect Andrei B. Mulţescu nu a răspuns solicitării noastre de a ne permite publicarea foilor de hartă pe Internet (fiind o lucrare pe care domnia sa a plătit-o, la Biblioteca Academiei), am solicitat şi am primit dreptul de reproducere a materialelor respective din partea dr. Dana Mihai, de la INP, şi căreia, desigur, îi mulţumim şi pe această cale. Domnia sa are o copie identică cu ceea ce am primit anterior pe filiera dr. Irina Cîrstina, ceea ce, desigur, ne-a dat de gândit (între altele, că la BA nu există noţiuni elementare de copiere scan, deşi este vorba, încă o dată, despre servicii plătite).
Arhiva electronică cuprinde fişierele de mai jos (ultima versiune, 9 martie 2015).
SPECHT MAP
For details and comments see the section http://www.limes-transalutanus.ro/documentare.html. We have used copies made by our colleague from the National Heritage Institute, dr. Dana Mihai, which gave us the permission to post them on Internet. The digital archive comprises the files below.
fişier / file |
mărime / size |
scurtă descriere |
short description |
_legenda_partiala_Specht.png |
3 MB |
necomprimată |
legend, uncompressed |
Col_01_Severin.zip |
17 MB |
8 planşe individuale, de la nord la sud; Turnu Severin este cel mai important oraş din zonă (coloană) |
Column 1, 8 tiles, from north to south, on the meridian of Drobeta-Turnu Severin |
Col_02_Jiu.zip |
18 MB |
planşe individuale, de la nord la sud |
Column 2, tiles from north to south, on the meridian of the middle Jiu River |
Col_03_Craiova.zip |
22 BM |
planşe individuale, de la nord la sud |
Column 3, tiles from north to south, on the meridian of Craiova city |
Col_04_Caracal.zip |
38 MB |
planşe individuale, de la nord la sud |
Column 4, tiles from north to south, on the meridian of Caracal city |
Col_05_Rosiori_planse.zip |
31 MB |
planşe individuale, de la nord la sud |
Column 5, tiles from north to south, on the meridian of Roşiorii de Vede city |
Col_05_Rosiori_mozaic.zip |
61 MB |
planşe mozaicate (un singur fişier) |
Column 5, mosaic (one file) |
Col_06_Pitesti_planse.zip |
27 MB |
planşe individuale, de la nord la sud |
Column 6, tiles from north to south, on the meridian of Piteşti city |
Col_06_Pitesti_mozaic.zip |
59 MB |
planşe mozaicate (un singur fişier) |
Column 6, mosaic (one file) |
Col_05_06.zip |
128 MB |
mozaic pe ambele coloane (5-Roşiori şi 6-Piteşti) |
Columns 5 and 6, mosaic (one file) |
Col_05_06_rectif.zip* |
52 MB |
mozaic pe ambele coloane, referenţiat Stereo70 |
Columns 5 and 6, one referenced file (Stereo 70 with datum Dealul Piscului 1970) |
Col_07_Targoviste.zip |
28 MB |
planşe individuale, de la nord la sud |
Column 7, tiles from north to south, on the meridian of Târgovişte city |
Col_08_Bucuresti.zip |
24 MB |
planşe individuale, de la nord la sud |
Column 8, tiles from north to south, on the meridian of Bucureşti city |
Col_09_Oltenitza.zip |
25 MB |
planşe individuale, de la nord la sud |
Column 9, tiles from north to south, on the meridian of the town Olteniţa |
Col_10_Buzau.zip |
15 MB |
planşe individuale, de la nord la sud |
Column 10, tiles from north to south, on the meridian of Buzău city |
Col_11_Slobozia.zip |
16 MB |
planşe individuale, de la nord la sud |
Column 11, tiles from north to south, on the meridian of Slobozia city |
Col_12_Braila.zip |
10 MB |
planşe individuale, de la nord la sud, dar fără raiaua Brăilei! |
Column 12, tiles from north to south, on the meridian of Buzău city (but without the city itself) |
orase_1791.zip |
6 MB |
extrase, numai cu oraşele vremii, pentru entuziaştii istoriei urbane |
excerpts with the towns in the late 18th century |
^ sus / top
ATESTĂRI DE LOCALITĂŢI
Lipsind un studiu demografic pentru zona de referinţă a proiectului, ne-am văzut în situaţia de a face propria investigaţie pentru a colecta datele de atestare documentară a localităţilor (ceea ce nu trebuie confundat cu începuturile lor absolute). Am făcut acest lucru extrăgând informaţii din volumele de documente medievale, asistaţi de colega Cristina Anton Manea, căreia îi mulţumim din nou, pe această cale.
ATTESTED LOCALITIES
As a demographic study for the Western Muntenia in the Middle Age is not yet available, we have made our own investigation for the area of interest within this project by collecting the chronology of the documents attesting the existing communities (which is not exactly the same as their factual existence). We accomplished that by consulting the available collections of medieval documents, assisted by our colleague Cristina Anton Manea, to whom we express here our gratitude.
Limitele geografice ale proiectului / the geographical limits of the project
Sec. XIV / 14th Century
Sec. XV / 15th Century
Sec. XVI (prima jumătate) / the first half of the 16th Century
Sec. XVI (a doua jumătate) / the second half of the 16th Century
|
localitati.zip |
^ sus / top
MATERIAL TOPONIMIC
INTRODUCERE
Între decembrie 2014 și ianuarie 2016, una dintre activități a fost colectarea de toponime din hărțile care ne stau la dispoziție. Scopul – enunțat aici cât de scurt este posibil – este adăugarea pe hărțile noastre de lucru a unui set de date care să ne permită o cât mai bună estimare a condițiilor de mediu, înaintea transformărilor brutale aduse de „progres” după 1950. Materialul, conținând la zi 6221 de toponime din zona de activitate a proiectului de cercetare, este accesibil și în secțiunea Baze de Date > Toponimie. Formatul baze de date este adecvat atunci când dorim să căutăm recurența unei expresii, dar mai puțin atunci când încercăm să vedem lucrurile în spațiu. De aici decizia de a face publice și datele de tip GIS.
Datele sunt structurate, în general, pe următoarea schemă:
- hidronime, dar care nu includ în primul rând râuri, ci oricare altă referință la apă, precum fântâni, lacuri, bălți, dar și zone umede sau mlăștinoase, precum luncile
- localități
- măguri (numite sau nu), care includ categoria generică a „movilelor” („măgură” este însă expresia preferată, în zonă)
- oronime
- păduri
- alte toponime (care nu se încadrează în categoriile de mai sus), precum troițele, drumuri, repere de hotar, alte nume, cu explicații mai puțin străvezii
În cazul hărții recente, respectiv harta militară din anii 80 ai veacului trecut (cu acronimul DTM, de la Direcția Topografică Militară), s-a făcut și experimentul unor layer-e „secunde” pentru ape și păduri, colectând toate celelalte toponime minore (precum oronimele) care conțin o sugestie referitoare la ape sau păduri. Este doar un experiment, soluțiile de dorit fiind, de fapt, de altă natură.
Pentru hărțile mai vechi am scris, în anul care a trecut, și niște documentare (de găsit în meniul Documente), care ar fi eventual de citit, în special pentru mențiunile referitoare la precizie. Precizia localizărilor (importantă pentru obiectivele mici, precum movilele) este în general invers proporțională cu vechimea hărților; la acest lucru, ar fi de adăugat că Planurile Director de Tragere au un „shift” (cum se numește în jargonul GIS), spre SSE, de cca 100 m; am încercat să corectăm această problemă, din mers și „la ochi” (altfel ar fi durat o veșnicie). Precizarea este necesară pentru a nu fi nedumeriți (degeaba) când veți vedea o movilă marcată „alături”). Oricum, aceasta este o aplicație toponimică, în care precizia sub nivel metric nu este de interes.
Cele 5 seturi de hărți (respectiv material toponimic recoltat de acolo) sunt însoțite de limitele județelor (ușor diferite față de ceea ce se vede pe Google Earth; nu am determinat, deocamdată, „cine are dreptate”), cât și de limitele de lucru ale acestui proiect; sunt precizate acolo limitele de vest și de est, existând și o linie mediană care aproximează linia limes-ului (nu o folosiți în alt scop!).
Datele au fost exportate în formatul Google Earth, putând fi astfel utilizate și de „amatori”, și de „profesioniști”, organizate pe hărțile de referință și pe domenii (ca în lista de mai sus).
Valoarea hărților este inegală, din multe puncte de vedere. Teoretic, cele mai vechi sunt cele mai prețioase, pentru a fi consemnat realitățile cele mai vechi; pe de altă parte, cum spuneam, în cazul lor există însă probleme de acuratețe topografică (la cea mai veche dintre ele scala erorii este la nivelul kilometrilor). Ele sunt însă inferioare și din alte puncte de vedere; toponimia minoră, cea care este cea mai puțin afectată de „progres” și ingerința politică, este foarte slab reprezentată pe hărțile vechi. Abia începând cu Planurile Director de Tragere frecvența lor este considerabilă.
Sperăm ca toți cei preocupați de istoria locală, pe acest sector care traversează județul Teleorman, vestul județului Olt și sudul județului Argeș, să găsească munca noastră utilă. Puteți folosi aceste fișiere pentru propriile interese de cercetare, dar nu aveți dreptul să le redistribuți sau să le instalați pe alt site web. Dacă le-ați utilizat cu folos ar fi frumos să citați sursa informației, respectiv acest site.
INTRODUCTION
Between December 2014 and January 2016 we have collected toponyms from the maps. The aim – recalled here as short as possible – is to create a new set of data, in order to increase our ability to estimate the natural conditions along the frontier corridor, in older times, before the ‘revolutionary’ changes occurred after 1950. This set of data, comprising 6221 toponyms, is accessible also from the section Databases > Toponymy. A database format if adequate when one is looking for the occurence of a theme or expression, but less when we need to see the distribution of the names or the location of each. This is why we provide both a database and a set of geographycal files.
The data is structered as follows:
- hydronims, including fontains, lakes, pools, humid environments, including meadows
- localities
- hillocks (with or without a name) and mounds (for which the usual name, in the area, is „măgură”, Eng. “hillock”)
- relief shapes (valley, hills, etc.)
- forests
- other toponyms (none from above, as roads, isolated ruins or monuments, inns, villages’ boundaries, other names)
For the case of the most recent map – the military map of 1970s and 1980s, acronym DTM) one can find also some secondary layers for hydronyms and forests, containing all the other names related to waters or woods.
For the maps older than 1970s I have wrote in the past year (2015) some documentaries (to be found in the menu “Documentation”, but, for the time being, Romanian only), important mainly for the details concerning the mapping errors. The accuracy of mapping is relevant mainly concerning the tiny places, as the mounds. As a general fact, the rate of geometrical error is proportionally with the age of the map. A special case is the map named – in original – Planurile Director de Tragere (app. “Cannon Shooting Plan”), from around the Second WW, which are pretty accurate, but due to the translation from an older projection system, they all have a “shift” (a systematic slide) of about 100 m. Therefore, don’t expect more precision than possible, but don’t bother anyway: this is a toponymy application, in which errors measured in meters don’t matter.
Apart of these 5 sets of cartographic data, one will find the limits of the counties, and also the edges of the application, made of three lines: the eastern limit, the western one, and a middle one (which is an approximation of the Roman border).
Data have been exported in Google Earth format (*.kmz), being thus useful to anyone, mastering or not a GIS software.
The value of the maps is far from equal, from many points of view. The oldest could be the more valuable, at least in theory. This is not the case. As already mentioned, the oldest maps have a low accuracy, with errors measured sometimes in kilometers. They have also other kind of shortcomings, as the almost absent small toponymy. This last is well presented only beginning with the First WW and later.
Anyone is free to download the files and to use them in their own research interests, but not to redistribute them or to load them on other website. If you find our work useful, please quote it properly.
^ sus / top
FIȘIERE / FILES
Notă: fișierele .KMZ sunt arhivate în format .zip.
Note that *.kmz files are compressed in .zip files.
Limite ale proiectului Limits of the project
| fișier / file |
conținut |
content |
limite.zip |
limitele teritoriale ale proiectului de cercetare |
geographical limits for the research project |
judetze.zip |
limitele de județ în perimetrul de lucru |
boundaries of the counties within the area of work |
bazine_hidro.zip |
zona de lucru este împărțită în bazine hidrografice, pentru a facilita studiul statistic (lucruv însă nerealizabil în Google Earth) |
main rivers catchment (needed for statistical analysis, but possible only inside a GIS software) |
lim+jud+hidro.zip |
toate cele de mai sus |
all from above |
^ sus / top
Harta Direcției Topografice Militare (anii 70-80 ai secolului XX)
Military Map from 1970s and 1980s (acronym DTM)
fișier / file |
conținut |
content |
DTM_confluentze.zip |
informația toponimică este de tip punct, dar râurile sunt de tip linie; unde vom nota deci un râu? la confluențe! (punctul este numit cu ambele cursuri) |
river junctions (named with both rivers (rivulets) |
DTM_hidro.zip |
cursurile de apă sunt rareori numite, în hărți (sunt numite văile lor, dar pe acelea le găsiți la oronime); aici apare oricare toponim legat într-un fel sau altul de apă (fântână, puț, lac, baltă, dar și găvan – care nu conține permanent apă) |
all toponyms related to water (wells, pools, lakes, fens, wet meadows) |
DTM_hidro2.zip |
hidronime „de ordin secund” (toponime din altă clasă care însă sugerează mediul acvatic sau umed) |
“secondary” water-related toponyms, from other classes of toponymy (localities, forests, etc.) |
DTM_localitati.zip |
localități |
localities |
DTM_maguri.zip |
cele mai multe „măguri” din zonă sunt, de fapt (conform uzului general al limbii române), movile; am păstrat în numele fișierului „măgura”, care este o particularitate de vocabular |
mounds (no matter the Romanian common name) |
DTM_oronime.zip |
tot ce înseamnă formă de relief (văi, dealuri, eventual altele, precum „câmpuri”) |
relief related toponyms |
DTM_paduri.zip |
numele forestiere, deci pădurile propriu-zise sau alte toponime care sugerează o pădure (chiar în lipsa unei păduri actuale!) |
forestry names (even in the case of the absence of the woods) |
DTM_paduri2.zip |
păduri „secunde”, respectiv toponime care pot fi interpretate ca indicând prezența unei păduri (dar mai puțin clar, sau cert, decât categoria de mai sus); include sugestia de vegetație de înălțime medie (sau tufe), precum „Dealul Tufelor”, „Vâlceaua cu Corni”) |
“secondary” woods related terminology (villages, hills or valleys suggesting forests) |
DTM_toponime.zip |
alte toponime minore, care nu se încadrează nicăieri mai sus (foste hotare, vechi drumuri, alte repere locale greu de interpretat |
minor toponymy of other nature (old boundaries, deserted roads, anthroponyms in the open field, others) |
DTM.zip |
toate cele de mai sus |
all from above |
^ sus / top
Planurile Director de Tragere (1916-1967)
Cannon Shooting Plans
Vezi prezentarea setului de hărți la / See also a presentation of the data set at http://www.geo-spatial.org/download/planurile-directoare-de-tragere
| fișier / file |
conținut |
content |
PDT_hidro.zip |
fântâni, găvane, eleștee (în general oricare „recipient” care poate conține apă), dar și râuri, acolo unde sunt menționate ca atare |
wells, pools, lakes and any kind of water “container”, some rivers (but only if mentioned expressly by the map (separately of the valleys’ names |
PDT_loco.zip |
localități |
localities |
PDT_maguri.zip |
au fost colectate toate „măgurile” (movilele), inclusiv cele nenumite (în format GIS sunt utile); erori de localizare de până la 100 m |
mounds, including those without a name (location errors up to 100 m) |
PDT_oronime.zip |
forme de relief, notate în principiu o singură dată (cu eventuale repetiții pentru văile lungi) |
relief related toponyms, noted usually only once, with exceptions for some very long features (as the main valleys) |
PDT_padure.zip |
toate pădurile numite explicit |
all the forests |
PDT_topo_altele.zip |
toate celelalte toponime minore (care nu se încadrează mai sus) |
minor toponyms (not from above) |
PDT.zip |
toate cele de mai sus |
all the above |
^ sus / top
A Treia Ridicare Austriacă (lucrată între 1869-1887, publicată în jur de 1910) / The Third Austrian Survey (data collected 1869-87, published around 1910)
Vezi http://mapire.eu/en/ (care însă nu conține hărțile de la Dunărea de Jos) / See also http://mapire.eu/en/ (where the maps from the Lower Danube are missing)
Vezi și http://lazarus.elte.hu/hun/digkonyv/topo/3felmeres.htm, care conține și zona balcanică / See also http://lazarus.elte.hu/hun/digkonyv/topo/3felmeres.htm, containing also Balkans and Lower Danube
fișier / file |
conținut |
content |
Aus3_altele.zip |
harta – la scară nu foarte avantajoasă (1:200.000) – nu conține multe toponime, altele decât numele localităților; au fost grupate, de aceea, într-un singur fișier; punctele fără nume sunt movile |
the scale is not very helpful (1:200,000) and thus with just a few minor toponymy (therefore grouped in only one files) |
Aus3_loco.zip |
localitățile |
localities |
Aus3.zip |
toate cele de mai sus |
all from above |
^ sus / top
Harta Szathmári (1864)
/ Szathmári Map (data collected 1856-57, published 1864)
Vezi documentarul de la http://www.limes-transalutanus.ro/documentare.html / link for a presentation of the map (Romanian only)
Vezi de asemenea http://www.charta1864.ro/charta.html / link for the project which made public the map, for the entire Southern Romania
Vezi și supra – download hărți / see above, Download maps
Nu uitați, de aici încolo erorile pot fi mari (de ordinul sutelor de metri, uneori) / errors expected around 100 m (or more)
fișier / file |
conținut |
content |
Sz_hanuri.zip |
este singura hartă care indică relativ multe hanuri; le-am păstrat separat |
this is the only map pointing the location of the modern inns |
Sz_hidro.zip |
oricare „container” de apă |
any water “container” |
Sz_loco.zip |
localitățile |
localities |
Sz_maguri.zip |
sunt cartate inclusiv cele nenumite (de corelat cu hărțile mai recente, pentru localizare) |
all mounds, including those without a name |
Sz_oronime.zip |
forme de relief (notate punctiform) |
relief related names (as points in central area) |
Sz_paduri.zip |
evidența toponimică a pădurilor este slabă (se vede că lucrarea este, de fapt, una austriacă, iar militarii nu prea se înțelegeau cu localnicii...); mult mai relevante sunt ariile precizate ca fiind împădurite |
forestry names – rather poor (more useful to see the shades of the map) |
Sz_toponime.zip |
toate toponimele minore care nu se încadrează mai sus |
minor toponymy |
Sz.zip |
toate cele de mai sus |
all from above |
^ sus / top
Harta Specht (1791) / Specht map (data collected 1790-91, released 1792)
vezi documentarul de la http://www.limes-transalutanus.ro/documentare.html / see the presentation on the link (Romanian only)
vezi și supra – HARTA SPECHT (download hărți) / see also above - download maps
nu uitați, de aici încolo erorile pot fi mari (de ordinul kilometrilor, uneori); corelațiile cu hărțile recente sunt obligatorii / the expected errors could rich one kilometer
fișier / file |
conținut |
content |
Sp_hidro.zip |
oricare „container” de apă |
any water “container” |
Sp_loco.zip |
localități |
localities |
Sp_oronime.zip |
forme de relief (notate punctiform) |
relief related names (as points in central area) |
Sp_topo_altele.zip |
toate celelalte toponime |
minor toponymy |
Sp.zip |
toate cele de mai sus |
all from above |
REPREZENTĂRI 3D ALE SITURILOR FORTIFICATE ROMANE
Termenul „fortificații” este unul generic. Forturile romane ale epocii Principatului – numite în limba română, uzual, dar nu foarte corect, „castre” – sunt mai degrabă niște „dormitoare” care sunt prevăzute cu elemente de fortificare (precum șanțurile și palisada), fără a deveni, astfel, niște „fortărețe” capabile să reziste unui asediu susținut. Funcționalitatea de loc de repaus este subliniată de distanța relativ mare între aliniamentul păzit al frontierei și palisadă, care poate să meargă de la cca 200 de m (la Putineiu) la aproape 2 km (la Săpata), reflectând o concepție care se îndepărtează de modelele consacrate (zidurile din nordul Britaniei sau limes-ul german), care sunt însă mai timpurii. Poziționarea „distantă” se observă și în cazul turnurilor de observație, care nu stau pe linia obstacolului de frontieră.
În cele ce urmează sunt prezentate modele în 3 dimensiuni ale castrelor de la sud de râul Argeș și ale vecinătății lor imediate. Materialul documentar este cel mai adesea obținut prin misiuni dronă (realizate de Dan Ștefan), care au achiziționat fotografii prelucrarate fotogrametric (Maria-Magdalena Ștefan). Poziționarea palisadelor de castru este reconstituită în baze topografice, datorită faptului că incinta se găsește, arheologic, într-o poziție ușor exterioară valului (aprox. un metru), constantă care este generată de chiar procesul de ruinare a construcției. Șanțurile de apărare nu sunt specificate totdeauna, grafic, fiind totuși indicate acolo unde sunt vizibile pe modelul-teren. Cazul cel mai uzual pare a fi acela a unui singur șanț de apărare (de ex. Băneasa, unde săpătura confirmă magnetometria și electrometria), dar cunoaștem și cazuri cu două șanțuri, precum la Putineiu, Valea Urlui (cel puțin pe conturul sudic) și Gresia (prin săpătura mai veche a lui Romeo Avram). Interesant de observat, dar dublarea șanțului pare să se întâmple în cazul fortificațiilor mici, probabil pentru a compensa slăbiciunea garnizoanei.
Modelele 3D sunt destinate a explica regulile de amplasament de la începutul secolului al III-lea. Cu notabila excepție a castrului de la Gresia, toate fortificațiile romane au fost construite pe înălțimi, la muchia formată de platoul câmpiei și terasa unei văi. Pentru castrele aflate la sud de Vedea, poziția aleasă urmărea mai puțin asigurarea unei apărări naturale (greu de argumentat pentru Putineiu și Valea Urlui), ci mai dregrabă asigurarea unei vizibilități cât mai bune a văii adiacente. Un caz particular este Băneasa – cel mai mare castru al întregii frontiere numite convențional Limes Transalutanus – care are două laturi apărate natural, cu pante considerabile, ceea ce, neîndoielnic, îi oferea un avantaj defensiv.
Ambele castre de pe coridorul Vedea-Cotmeana, care asigură o frontieră de tip ripa, respectiv Crâmpoia și Urlueni, au fost construite pe terasa înaltă care supraveghează lunca lată, cu foarte evidente intenții de post de observație. Este însă mai greu de vorbit despre o „fortificare naturală”
Excelente poziții defensive sunt în schimb ocupate de castrele aflate la nord de Urlueni: Izbășești, Săpata și Albota (la care ar trebui să adăugăm pierdutul castellum din cartierul Războieni, din Pitești), care, fără excepție, au cel puțin trei laturi apărate natural, fiind vorba, în toate cazurile, de pante greu de negociat de infanteria grea.
Fie dintr-o sumară expunere a faptelor, rezultă că principalele segmente ale frontierei romane au fost echipate similar, în baza unei concepții unitare, la nivel regional, sugerând existența unor comandamente la nivelul celor trei segmente majore (sud, centru, nord).
În tabelul de mai jos sunt ordonate link-urile către materialele documentare, într-o ordine geografică de la nord spre sud, conținând, în toate cazurile, o reprezentare de plan, o vedere în perspectivă, și un model 3D interactiv.
THREE DIMENSIONAL REPRESENTATIONS OF THE ROMAN FORTIFIED SITES
The word ‘fortification’ is generic. The Roman auxiliary forts of the Principate were rather dormitories than proper fortresses, having yet some defence facilities such as ditches and a precinct made of wood, the so-called palisade. However, these defensive elements were by no means meant to resist against a determined siege. Their main function as repose areas is stressed by the distance between the forts and the guarded frontier, which could vary from less than 200 m (Putineiu) to almost 2 km (Săpata). Therefore, they are not ‘battle posts’, as the forts along Hadrian Wall or Antoninus Wall, having little to do in order to keep the line against trespassing. A similar ‘distant location’ was noticed for the watchtowers, usually not placed on the frontier line, but some 100 m behind.
3D models of the forts located on Limes Transalutanus, south of Argeș River, are presented in the table below. The data was collected by UAV missions (Dan Ștefan) and photogrammetry (Maria-Magdalena Ștefan). The palisades of the forts are proposed based on the topography, as archaeology usually unveils them on the outer part of the ruined ramparts. The defensive ditches are only shown where they are obvious on the terrain-model. The most usual case is the fort with only one ditch, but we know also cases with two ditches (Putineiu, Calea Urlui, Gresia). Interesting enough, the double ditch occurs only for some small forts, probably intending to compensate their smaller garrison.
The 3D models aim to suggest some rules in choosing a certain site for construction, at the dawn of the third century. Beyond the exception made by Gresia, all the Roman forts were made on heights, on the edge between the high fields and the steep terraces falling in the meadows. For the forts located south of Vedea River (which would be the southern third of the frontier), the sites have less in common with ‘safety’, but rather with ‘visibility’, as the usually survey the valleys at the foothills. A special case is Băneasa – the largest fort of the Limes Transalutanus – which has two sides naturally defended by steep slopes.
Both forts from the strategic corridor of the rivers Vedea and Cotmeana (the middle sector, which is a ripa), Crâmpoia and Urlueni, have been built on the fringe of the high terrace, looking at the wide valley (about 3 km), watching barbaricum.
Very good defensive positions were chosen for the forts made on the northern third of the frontier: Izbășești, Săpata, Albota, but also the lost fortlet from Pitești (Războieni neighbourhood, overlapped today by a block of flats). They are protected by natural features along at least three sides.
One can note that the main segments of the frontier are similarly equipped, suggesting a unitary concept of defence, thus regional headquarters.
The download links of the documentary files are listed in the table below; the sites are presented from north heading south, containing in all cases a plan, a perspective view and an interactive 3D model.
^ sus / top
